NATAŞA RAAB

Natasa  Raab (n. 15 iulie 1953, Huedin, judetul Cluj) este actrita, la Teatrul National din Craiova, din 1988, conferentiar univ. dr. ‑ Departamentul de arta teatrala Facultatea de litere, Universitatea din Craiova. Absolventa a I.A.T.C.  „I.L.Caragiale”, clasa prof. Mircea Albulescu, promotia  1988, Doctor in stiinte umaniste filologie,  Universitatea Craiova – cum laudae.


Dintre rolurile interpretate in teatru: Elena Andreevna – Unchiul Vanea de A.P.Cehov, regia: Mircea Cornisteanu, Doamna bruna din sonete Varul Shakespeare de Marin Sorescu, regia: Mircea Cornisteanu, Gittel Mosca Doi pe un balansoar de E. Gibbson, regia: Daniela Peleanu, Vrajitoarea si Vittel Ubu‑Rex cu scene din Macbeth de W.Shakespeare, regia: Silviu Purcarete, Nina ‑ …Escu de T.Musatescu, regia: Daniela Peleanu, Celibatara O masa pe cinste de G. Astalos, regia: Ioan Ieremia, Salomeea Pragul albastru de I.D.Sarbu, regia: Cristian Hadjiculea, Clover – Ferma animalelor de G.Orwell, regia: Cristian Hadjiculea, Passallaqua – Carlo contra Carlo de Paul Ioachim, regia: Daniela Peleanu, Fata – Muzica de balet de Felix Aderca, regia: Ioan Ieremia, Ducesa savanta Improvizatia de la Versailles de Molière, regia: Daniela Peleanu, Lisse Schiller Taramuri intunecate de Harding Lemay, regia: Tom Ferriter (SUA), Rosencrantz – Hamlet de W.Shakespeare, regia: Tompa Gabor, Fräulein – Gaitele de Al. Kiritescu, regia: Daniela Peleanu, Dresoarea de tigri Careul de C. Voiculescu, regia: Constantin Dicu, Doica – Phaedra, regia: Silviu Purcarete, Pictorul Timon din Atena de W. Shakespeare, regia: Mihai Maniutiu, Femeia Nasterea de C. Voiculescu, regia: Bogdan Cristian Dragan, Amalia Asa este… de L.Pirandello, regia: Vlad Mugur, Eremitul din Cartagena – Perpetua si Felicitas, regia Tudor Chirila, Agathe Mareuil Vacanta in Guadelupa de Pierre Sauvil si Eric Assous, regia: Mircea Cornisteanu, Germaine Lauzon Cumetrele de M. Tremblay, regia: Petre Bokor, Anna Petrovna – Revizorul de Gogol, regia: Claudiu Goga, Anca – Napasta de I.L.Caragiale, regia: Kincses Elemer, Fira – Omul cu  mirtoaga de George Ciprian, regia Nicolae Scarlat, Hangita Imblinzirea scorpiei de W.Shakespeare, regia: Mircea Cornisteanu, Ingerul Valsul hazardului de Victor Haz.m, regia: Bogdan Cristian Dragan, Mama – Hotel Europa – complet de Matei Visniec, regia: Puiu Serban, Doica Romeo si Julieta de W.Shakespeare, regia Yiannis Paraskevopoulos, Lucie Mericourt – Noroc si sanatate,domnule! de Pierre Chesnot, regia Petru Hadarca.


Fisa filmografica: Lola, serialul „Lumini si umbre”, regia: Andrei Blaier, Ligia, in „Adela”, regia Mircea Veroiu,  Rodica, in „Acordati circumstante atenuante”, regia Lucian Bratu, Maria, in „Exista joi” , regia Adrian Petringenaru, Doctor Stefanescu,  regia Cristiana Nicolae, Ana, in „Vis de ianuarie”, regia M.Opritescu, Vecina, in „Autor necunoscut” regia Dan Pita, Nastasica, in „Martori disparuti” regia Dan Mironescu, Nastasica in „Lacrima cerului” regia Adrian Istratescu, Hellene in „Somnul insulei”, regia Mircea Veroiu (1995), Sotia ambasadorului american, in – „Amen”, regia Costa Gavras (2003), Hangita Tomii, in „Intoarcerea lui Pacala”, regia Geo Saizescu (2004), Mama lui Marcel, „Dupa ea”, regia Cristina Ionescu, (2005), Nina in Serialul TV „La urgenta” , regia Andrei Zinca


 


1. Considerati ca Romania de azi este diferita de cea anterioara anului 1989? Din aceasta perspectiva, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastra, de o magistratura de dinainte de 1989 si de una de dupa 1989?


 


Da. Sigur. Mentalitatea, din pacate, cu foarte putine exceptii, ramane aceeasi. Magistratura si corpul judecatorilor ar trebui sa insemne si sa ramana speranta in dreptate a omului.


 


 2. Ar trebui trecuta cu vederea colaborarea unor magistrati cu serviciile Securitatii, data fiind experienta si competenta acumulata (stiut fiind ca un bun specialist se formeaza in multi ani) sau ar trebui ca aceste persoane sa fie expuse si indepartate din profesie? Solutia din Germania de Est, unde, dupa caderea zidului si reunificare, judecatorii din perioada comunista au fost indepartati, este cea mai buna?


 


Cei cu adevarat valorosi profesional pot fi pastrati pentru consultanta, avand in vedere cat de greu se formeaza un specialist in zilele noastre (vezi un sistem de invatamant atat de lacunar si deficitar), de la caz la caz si in urma unei analize obiective a persoanei respective (vanatoarea de vrajitoare cu orice pret e daunatoare, din pacate, adevaratii turnatori au scapat si, pe ici pe acolo, s‑a mai gasit cate un tap ispasitor de ochii lumii). Asa au mai aparut si falsii dizidenti, adevaratii colaboratori, cei care au facut rau cu adevarat sunt in continuare nedescoperiti si nepedepsiti.


 


3. Considerati ca si in prezent, in lume si in Romania, puterea politica exercita influenta sau control asupra magistratilor? In ce modalitate? Prin ce parghii?


 


Sigur, peste tot in lume, mai mult sau mai putin, in functie de evolutia societatii respective in ale democratiei, dar in Romania si in tarile sarace in mod special. Modalitatile sunt multe: santaj profesional, economic, un adevarat lant al slabiciunilor naturii umane etc.


 


4. Daca ar trebui sa va adresati unei instante din Romania, pentru a va ocroti un drept, ati avea incredere in sistem, in general, si in judecator, in special? Exista vreo diferenta intre ceea ce ar trebui sa fie un judecator si ceea ce el este, in realitate?


 


Ca in orice domeniu, e nevoie de talent, de motivatia reala pentru a face aceasta nobila meserie. E nevoie de constiinta, de constientizarea faptului ca tu esti ales si ai ales sa faci, sa imparti dreptate, sa gasesti adevarul. E un privilegiu sa faci ceea ce‑ti place, sa stii de ce ti‑ai ales aceasta profesie. Sa fii permanent pregatit, sa fii un om de o cultura aleasa, un fin cunoscator al naturii umane.


Cei care fac aceasta meserie cu talent si placere formeaza exceptiile de la marea de domni si domnisoare care merg sa faca dreptul si au lacune grave in cunoasterea limbii romane, ca sa nu vorbim ca, in afara de manualele pregatitoare pentru examenul de admitere, rar sunt cei care au citit mai mult de zece carti la viata lor.


 


5. Ce socotiti ca ar trebui sa faca membrii acestui corp profesional pentru intarirea independentei si sporirea increderii publicului in actul de dreptate? Cum ar trebui sa se comporte un judecator? S‑a nascut oare judecatorul ideal?


 


O alegere chibzuita a celor care conduc destinele magistraturii, o lupta continua si reala pentru independenta magistraturii.


Cei buni trebuiesc stimulati din interior, printr‑o adevarata campanie de imagine si, prin intermediul dumneavoastra, o colaborare si o comunicare mai transparenta cu mass‑media. In Statele Unite ale Americii, presa si magistratura raman o ultima reduta a sperantei intru dreptate. Sigur, acolo unde avem de‑a face cu magistrati, dar mai ales judecatori curajosi, adevarati cavaleri in armura care se lupta pentru adevar si dreptate impotriva opresiunilor de orice fel.


In filosofia indiana, se spune: „nu da puterea pe mana celor care nu sunt curati moral la minte si la suflet”.


Va las sa trageti concluziile… Sincer, cred ca o selectie mai atenta la examenele de admitere in facultatile de drept ar fi binevenita, la fel ca in cele de arta, ar fi bine sa existe niste probe eliminatorii. Un interviu facut atat de profesori, cat si de psihologi, pentru a‑ti da seama de profilul socio‑psihologic si cultural al celui care isi doreste sa aduca dreptate si adevar intr‑o societate tot mai debusolata si in vremuri tot mai debusolante.